Gaselnita mare

now browsing by tag

 
 

Bolile minore ale puietului

bolile puietului - albine

Puietul varos

Aceasta boala este provocata de o ciuperca. Ascospheaera apis, care ucide larva dup ace celula a fost capcaita. Numele deriva din aspectul albicios, asemanator cu varul, pe care il capata larva pe masura ce se dezvolta ciuperca. Mai tarziu aceasta se poate innegri. Puteti observa aceste “mumii” pe fundul stupului si in apropierea intrarii caci albinele le indeparteaza din cellule.

Puietul  varos se raspandeste prin spori, care se lipesc de faguri si albine adulte. Acestea pot ramane infectioase timp de cel putin trei ani, dar puietul varos este rareori o boala grava.

Combaterea bolii:

Unele albine sunt mai predispuse la aceasta boala decat altele. O infectie severa va fi adesea redusa sau chiar eliminate prin aducerea unei alte regine dintr-o alta colonie. Deoarece sporii raman pe figure, veti reduce incidenta bolii daca inlocuiti regulat fagurii cu puiet. Nu trebuie sa-I inlocuiti pe toti odata; daca schimbat doi sau trei dintre cei mai vechi in fiecare an este foarte benefic.

Puietul in sac  

Puietul in sac este o boala provocata de un viruscare impiedica larva sa treaca prin naparlirea finala in stadiul de adult. Larva moarta sta intinsa in celula intr-un sac plin cu lichid care poate avea de multe ori aspectul unui papuc in care degetele stau chircite. Larva devine galbena, apoi neagra, pentru ca in final sa se usuce, transformandu-se intr-un solz maro care se poate desprinde usor.

Puietul in sac afecteaza rareori numere mari de larve si in general se vindeca fara tratament. Totusi, cazurile grave pot fi tratate prin instalarea unei noi regine dintr-o colonie in care nu exista boala.

Gaselnita mare

In acest caz celulele afectate nu sunt capacite. Boala este provocat de activitatea moliei cerii, dar se poate datora si unui defect genetic. Pupele expuse continua sa se dezvolte normal si eclozioneaza ca adulti. Cresterea unor colonii puternice face ca albinele sa poata starpi molia cerii

Virusurile

Albinele au virusuri specific, care sunt similar celor umane prin aceea ca pot fi prezente intr-o colonie intr-o asa-numita infectie inaparenta, care nu are niciun effect asupra coloniei. Ele sunt ca virusul gripei umane, care se afla pretutindeni, dar nu devine active decat in anumite circumstante.

Pana in 1922, cand a aparaut in Anglia acarianul varroa, Varroa destructor, majoritatea apicultorilo acordau foarte putina atentie virusurilor albinelor pentru ca ele nu reprezentau o problema decat rareori. Dar acarianul varroa se hraneste cu sangele albinei prin inteparea invelisului larvar. Acesta poate declansa si imprastia virusuri in toata colonia.

Cel mai frecvent virus este cel al aripii deformate, a carui prezenta se manifesta prin aripile pipernicite sau vestejite ale albinelor adulte afectate. Acestea nu mai pot sa zboare si nu se pot alatura efectivelor de culegatoare, slabind considerabil colonia. In lipsa tratamentului de reducere a nivelului de acarieni, colonia va muri in cele din urma. Chiar daca crescatorulk ia masuri, acestea pot sa fie aplicate prea tarziu pentru a mai salva albinele.

Principalela cale de reducere a pericolului ca un virus sa devina active in colonii este mentinerea nivelului de acarieni la o valoare scazuta.